De ce oamenii isi urasc propria voce?

Imi amintesc momentul in care eram un mic copil si am primit un Voice Recorder si l-am folosit pentru prima data. Probabil ca aveam vreo opt sau nou ani la momentul respectiv. Am apucat microfonul de mici dimensiuni si am vorbit cateva cuvinte aleatorii, timp in care am apasat butonul de inregistrare, pentru a fi sigur ca ceea ce vorbesc ramane acolo. Dupa ce-am derulat banda ca sa ma aud, am apasat play si m-am intalnit cu cel mai mare soc din viata mea: vocea mea suna mai ciudat ca niciodata, si era complet diferit de cum credeam eu ca suna in mintea mea. Dar, daca stau bine si ma gandesc, mi-am ascultat vocea toata viata mea. De ce, deodata, mi s-a parut ca vocea mea suna diferit?

Poate ca nu eram obisnuit cu ea? Este si asta o posibilitate. Imi dau seama ca mi-am ascultat propria mea voce pentru toata viata, dar niciodata nu a sunat mai ciudat decat in acel moment, sau in oricare alta inregistrare cu mine. M-am obisnuit sa imi aud vocea, asa ca, in mod normal, nu mi se mai pare nimic ciudat in acest lucru. Ei bine, aceasta este o situatie care mi s-a intamplat in trecut, dar cu toate acestea, continui sa fiu enervat de sunetul vocii mele pe o inregistrare.

Stiinta din spatele vocii ciudate

Pentru a intelege de ce se intampla acest lucru, trebuie sa intelegem modul in care percepem sunetul. Atunci cand auzim un cantec, o persoana care vorbeste sau un miuenat de pisica, sunetul calatoreste ca si o unda de presiune. Urechile noastre primesc aceste unde si le percep in urechea interioara, pana cand aceste sunete sunt transmise catre creier- acest sunet se realizeaza prin conductia aerului.

Insa, atunci cand noi vorbim, procesul este putin diferit. O parte din ceea ce auzim provine din propria noastra voce, iar sunetul este perceput si prin conductie osoasa. Cand vorbim, corzile noastre vocale trimit sunetul catre creier. In plus, auzim vocea noastra in mod diferit, in functie de frecventa corzilor vocale. Astfel, vocea pe care o auzim in inregistrari este, de fapt, vocea noastra reala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *